Despre haine

Mor de nervi cand se intampla in vreo dimineata sa ma trezesc si sa trebuiasca sa calc – nu mai este cazul asa des acum dar in trecut era o problema zilnica. Exista momente in care trebuie sa arati impecabil, iar hainele sunt mai importante decat cartea de vizita pe care o prezinti celui/celei cu care te intalnesti. Si pe langa faptul ca trebuie sa fie curate, trebuie(in conceptia mea si nu numai) sa fie impecabile, fara cute nepotrivite, sau sifonate.

Toti avem momente in care este foarte important sa avem pe noi o camasa care sa nu arate ca abia scoasa din masina de spalat, sau un pantalon la dunga(enervanta dunga), care impreuna sa informeze interlocutorii ca stau de vorba cu o persoana serioasa. Seriozitatea incepe de cele mai multe ori, sa fie demonstrata celor din jur prin modul, in care te prezinti. Iar hainele spun o mie de cuvinte. Reprezinta prima imagine, pe care un recrutor, un partener de afaceri, sau persoana pe care vrei sa o cuceresti, o are despre tine, imagine care reprezinta prima schitare a unui portret. Si este bine sa nu o dam in bara la acest capitol. Pentru ca poate defini relatiile viitoare. Tine putin si de psihologie comportamentala.

Nu voi spune nimic despre modul in care trebuiesc asortate, sau cum si ce trebuie sa porti in functie de evenimentul la care trebuie sa participi.

Dar voi spune ceva despre importanta fierului de calcat, si mai ales despre cunoasterea modului de utilizare al acestuia.

Nu voi uita vreodata o dimineata in care eram foarte grabit – era ziua in care trebuia sa inchei un contract important, si bineinteles totul incepuse anapoda. M-am trezit tarziu, nu aveam camasa calcata, eram nebarbierit, si bineinteles ma aflam intr-o foarte mare intarziere. In nebunia pregatirilor de a iesi pe usa, imi suna telefonul. Un foarte bun prieten avea o dilema imensa:

– Bai Vlade vin la tine sa ma ajuti?

– Ce s-a intamplat?

– NU stiu sa imi calc camasa, am o intalnire si nu ma pot duce in tricou, si mama nu e acasa!

In prima faza m-a bufnit rasul, eram cu telefonul la ureche, un ochi pe ceas, fierul de calcat in mana ii zic sa vina.

Bineinteles, i-am calcat camasa(incercand sa ii si arat cum se face), si desi nu imi amintesc daca a invatat ulterior sa isi calce singur camasile sau nu, dimineata respectiva mi-a ramas in memorie datorita acestui prieten si solicitarii lui.

In alta ordine de idei, NU suport sa calc pantalonii de costum. Pentru costume consider ca au fost inventate curatatoriile de haine.

Dar exista si momente cand nu poti ajunge la o curatatorie, si bineinteles ai nevoie de pantalonii respectivi imediat.

Si prin intermediul celor de la marketonline.ro am aflat ca exista masini de calcat care pot rezolva mai usor problema mea. Fara sa ma chinui prea mult. Le gasiti la sectiunea de produse electrocasnice. Cele de la Bosch par a fi perfecte.

 

Probabil voi incerca si eu unul intr-o zi.

Articol scris pentru Superblog2013